miercuri, 11 septembrie 2013

Clipe miliarde, Ca muguri-au trecut

Daca ne intoarcem cu fix un an un urma si dam putin cu ochiul la articolul acesta, ne va sari in ochi urmatoarea afirmatie : "S-a mai rupt o petala din floarea vietii, ce sa-i faci, si ma apuca groaza cand ma gandesc la faptul ca acum merg pe 18 ani, la anul urmand sa sarbatoresc majoratul. Hmm, am destule controverse interioare in privinta a ceea ce se va infaptui/realiza/organiza pe 11 septembrie 2013, asa ca om trai si om vedea.". Am trait si am vazut. Recunosc, m-am gandit intens inca de la inceputul anului la ceea ce as putea face mai special in ziua in care voi deveni major. Unele dintre persoanele apropiate imi stiu o parte din initiative, pe altele le stiu doar eu. Cea mai interesanta, cred eu, a fost chiar ultima, dar voi reveni imediat la ea. Prima idee a constat intr-o petrecere acasa, formata din aproximativ 10 persoane, multa bautura si voie buna. Facusem chiar o lista cu persoanele ce ar fi urmat sa fie invitate, dar din acea lista doar o singura persoana s-a potrivit cu ce a fost cu adevarat.

Mergand insa la majoratul unei foste colege din scoala generala, organizat intr-un club de pe langa Parcul Cismigiu, mi-am schimbat imediat parerea. Mi-am dat seama ca "discoteca e prea mica" (asa cum spune o melodie de la Vita de Vie) acasa si ca s-ar dovedi neincapator, plus ca distractia n-ar fi asa de generoasa. In seara aia, mi-a placut ca s-a pus accentul pe distractie, nu pe mancare sau alte lucruri. Mi-a placut enorm si o felicit pe Ana, daca va citi vreodata articolul asta. Totusi, din cate am inteles la timpul respectiv trebuia sa dai o suma destul de mare spun eu, daca doreai sa inchiriezi pentru o seara clubul respectiv. Pana la urma, n-a fost nici asta un mod prea plauzibil.

Am decis sa fac cel mai simplist lucru posibil : sa scot cele mai apropiate persoane la o terasa. Cateva saptamani bune am ramas cu ideea asta, care era chiar bunicica. Intre timp, entuziasmul acela de petrecere imi trecuse, mi se parea chiar copilaresc ceea ce gandisem spre inceput. Revin acum la ultimul plan, care imi pare rau ca n-a fost pus in aplicare. Mi-am dorit sa plec in Timisoara, cu trenul. Programul era atat de bine pus la punct, curajul se acumulase si el si simteam nevoia sa fac ceva nebunesc, sa vizitez un oras atat de frumos, pentru ca imi plac foarte mult calatoriile, dar si sa ma intalnesc cu o foarte buna prietena, Adina. Mi-a venit insa un moment suprem de inspiratie sa ma uit pe prognoza meteo. Din pacate, odata cu inspiratia a venit si tristetea deoarece in ziua de 11 era anuntata ploaie. Am aflat ca asa a si fost toata ziua - noros, ploios si urat. Am fost foarte dezamagit, mai ales datorita faptului ca anulasem iesirea la terasa. Cu toate astea, m-am resemnat si totodata mi-am promis ca voi infaptui si aceasta mare dorinta. Asa ca m-am axat pe miercuri, in Bucuresti, pentru ca mai era foarte putin. Am adunat noi persoane si mi-am facut urmatorul program :

09:00 - 12:30 | Momentul 1 - Sala (Daniela) 
13:30 - 15:30 | Momentul 2 - Biliard (Herman, Andra) 
16:00 - 17:30 | Momentul 3 - Cofetarie (Andreea, Alexandra, Madalina) 
18:30 - 20:00 | Momentul 4 - Terasa Penny (Alexandra, Diana, Betty, Marius, Ana/Silvia) 
20:00 - 21:30 | Momentul 5 - Taicamiu 
22:00 - 00:00 | Momentul 6 - Acasa

De ce am facut un program? Pentru ca am vrut sa ma vad cu mai multe persoane, in mai multe locuri si sa ma pot incadra in timp. De ce nu i-am strans pe toti intr-un singur loc? Pentru ca ar fi existat marele risc de a nu avea cum sa comunic cu fiecare in parte, iar ei sa se plictiseasca. Asa ca i-am sortat cum am stiut eu mai bine. Au intervenit si mici modificari, cum ar fi lipsa Andrei, plecata la meciul nationalei Romaniei, ragusita, ravasita si sleita de puteri, din cate mi-a spus, dar mai ales momentul 3.. despre care nu vreau sa vorbesc, din simplul considerent ca nu vreau sa ma agit si sa ma enervez iar. Nici Alexandra n-a putut veni, dar mi-am luat revansa a doua zi de la ea. Am primit si foarte multe urari/ganduri frumoase pe Facebook, la telefon, dar am primit doua mesaje care m-au emotionat.

Primul, este de fapt o poezie. L-am primit la 00:00:00 pe toate caile disponibile. Este de la o prietena foarte buna din Timisoara, Adina, careia ii multumesc din suflet si nu am cuvinte sa spun cate bucurii mi-a adus :

" Ani, ai optsprezece,
Copilaria ar trebui sa plece,
Unii, am devenit maturi devreme,
Ziceam ca nu avem de ce ne teme,
Dar ne e teama la oricare pas,
Si totusi, profitam de fiecare ceas,
In asta zi, pragul maturitatii l-ai atins,
De fiecare an, trecut, ai fost invins,
Nu privii inapoi, ci in fotografii,
Ele, de anii ce-au trecut iti vor aminti.

La multi ani dragul meu Marian! Sa fii sanatos, sa ai parte de tot ce-ti doresti si nu in ultimul rand, sa nu te schimbi niciodata! Ai grija de tine si sa ai parte de un majorat pe cinste.

Cu dragoste, 
Adina (Fluturas) "

Cel de-al doilea mesaj l-am primit de la Betty. Asta a fost pe cat de artistic, pe atat de zguduitor. Ii multumesc si ei pentru timpul alocat si-mi pare rau ca n-am vorbit o perioada.

" Marian, 
 Azi-noapte a plouat putin. Probabil picaturile nu vor sterge nimic din ce a fost, dar sunt sigura ca vor limpezi totul din ce urmeaza sa fie. Azi, ai atins granita dintre tu insuti si adevarata schimbare, pentru ca de abia acum stii sa distingi ce merita sa investesti si ce nu. Asta de fapt inseamna experietna. Mai sunt multe trepte de urcat, dar e atat de frumos cand esti la mijloc! Cand te poti uita in urma cu capul sus si poti spune “am invatat”. Asta e cea mai mare multumire! Nu te-am cunoscut niciodata sufiecient, poate de aceea stau acum in fata monitorului si scriu asta intr-un simplu mesaj. Totusi, in calitate de “trecator prin viata ta” pot spune ca esti o persoana speciala. De ce? Pentru ca nu ai spus niciodata “nu”, pentru ca mie, personal mi-ai aratat ca stii sa fii prieten si om in acelasi timp, pentru ca ai un stil deosebit de a iubi oamenii si un talent nativ de a pune suflet in tot ce faci. Ca nu am stiu eu sa apreciez e greseala mea. Dar azi, tin sa imi cer iertare pentru tot ce ti-am gresit si sa iti spun un sincer multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine! Marian, iti urez din suflet o viata minunata, plina de impliniri si multa sanatate! Iti doresc sa iti gasesti acea jumatate, care sa merite sincer toara investitia ta sufleteasca si care sa iti ofere cel putin atat cat oferi tu. Sper sa ai o zi pe care nu o vei uita niciodata si pe care o poti bifa mandru in lista cu cele mai frumoase amintiri! Iti spun cel mai sincer : La Multi Ani! "

Cam asta s-a intampla in ziua premergatoare mult asteptatelor momente gandite in criza de timp. Ziua de 11 septembrie a inceput de dimineata, de la ora 7:00. Mama n-a avut timp sa imi faca tort, dar de fapt avea sa fie doar un siretlic de-al ei, o sa vedeti asta mai incolo. Asa ca am spus sa fac eu tort, am luat niste vin spumant si bere cu tequila pentru seara, iar la ora 9:00 am plecat si eu spre sala de repetitii. Tortul a fost facut in 40 de minute, insa jumatate de ora am stat sa caut niste pantaloni pe care nu i-am gasit si sa ma pregatesc de plecare.


Aici sunt la sala de repetitii, cu Daniela, pe care o urasc pentru ca mi-a cumparat cadou. Evident, glumesc spunand asta, insa eu am procedat in felul urmator : am anuntat toate persoanele cu cateva ore inainte pentru a nu avea timp sa cumpere cadouri. Eu am scos toti acesti prieteni la o cinste pentru ca asa am simtit ca le pot multumi ca au fost alaturi de mine de-a lungul timpului. N-a fost ceva wow organizat, incendiar si asa mai departe. Poate ca daca era, imi era ok sa primesc cadouri. In sfarsit, ii multumesc din suflet pentru ce mi-a daruit! :)




A urmat apoi ieseala cu domnul Herman. Din pacate, atat el cat si Daniela stiau intr-adevar dinainte ca vreau sa-i scot si a facut acelasi gest ca si ea. Ii multumesc din suflet ca s-a gandit. Ne-am distrat la biliard si mi-am luat bataie ca de obicei. Am stat si cu un oarecare stres pentru ca suportii de lumina de deasupra meselor se tot miscau si am crezut ca e un cutremur sau ceva de genul.






Imediat dupa am mers la McDonald's si am mai stat putin de vorba. Din pacate, nu foarte mult pentru ca m-am grabit degeaba pentru cel de-al treilea moment, care n-a mai avut loc avand la structura sa neseriozitatea deja tipica acelor persoane, carora le-am acordat inca o sansa. Cum spuneam, nu vreau sa ma supar.




Am avut deci cateva momente de respiro, desi nu imi dorisem asta. Toata ziua am umblat si n-am stat deloc, insa am avut si o pauza de vreo 50 de minute inainte sa ies la terasa cu cei mai dragi prieteni. A curs cu bere, am mancat pizza foarte buna si recomand cu mare caldura terasa de pe Salaj, de langa complexul Penny. Oamenii sunt foarte serviabili si de bun simt, preturile foarte bune si calitatea oferita ridicata! Dupa ce am plecat, am mers intr-un magazin Lidl din apropiere ca sa iau o sticla de vin si niste piscoturi. Ajung la casa si se intampla ceva foarte amuzant : sunt intrebat daca am 18 ani. Raspund : chiar astazi i-am implinit! Nu stiu daca ma intelegeti, dar nu mi s-a intamplat asta nicaieri, niciodata. O prietena i-a aratat cardul de la R.A.T.B., pe care scrie CNP-ul, deci implicit si varsta. Tot n-a vrut, asa ca am mers alaturi, la un baiat mult mai de treaba, care m-a rezolvat.
















Aici e o mai mult decat o poza, e un moment. E un moment pe care doar eu il stiu. A fost imediat dupa plecarea de la taicamiu. Am savurat un vin rosu foarte bun, la 1.5l. Era la o mega reducere. Si mi-am adus aminte, momentul pozei acestea il mai stie cineva!


Ajuns acasa, in ritm alert fiindca trebuia neaparat sa ajung la toaleta. M-am napustit asupra frigiderului spre sticla de sampanie, iar mai jos este manevra pe care a facut-o mama. Este vorba de un tort in forma de chitara, destul de reusit ca idee! Un gest foarte frumos, tinand cont de faptul ca mama nu-mi suporta chitarele si le-ar da lejer foc atata vreme cat as lipsi de acasa. Am stat pana tarziu, am ras, am vorbit si.. am facut multe.






A doua zi, a venit o fata la sormea. Mama a servit-o la plecare cu bucati din fiecare tort. Nu mare mi-a fost mirarea, pentru ca stiam ca al meu e mult mai bun, dar extrem de placut a fost sa citesc mesajul asta, trimis ei.


Cum spuneam, am vrut sa ma achit si fata de Alexandra, care n-a putut ajunge miercuri. Am iesit cu chitara in parc, am ras, am luat bere si chipsuri si ne-am simtit bine.


N-aveam cum sa n-am poza cu tipalul! :D


Alexandra spunea acum ceva vreme, privind o poza cu trio-ul nostru : eu - ea - Diana, ca parca suntem niste fratiori. Iata ca telefoanele noastre pot fi folosite ca un argument solid la afirmatia ei.


A fost foarte, foarte faina ziua mea. Multe n-au fost spuse aici pentru ca vreau sa ramana in intimitatea personala sau maxim sa fie extista in cercul cunostintelor care merita. La fel si pozele. Melodia "Final", de la Alternosfera, reprezinta finalul unei perioade din viata mea si cred ca era cea mai potrivita pentru aceasta zi. Multumesc inca o data celor care au venit, celor care mi-au creat aceasta bucurie, celor care mi-au scris pe pagina de Facebook, celor care m-au sunat si.. n-am decat cuvinte de lauda si de apreciere!

Multumesc Adina!
Multumesc Daniela!
Multumesc Herman!
Multumesc Louis!
Multumesc Marius!
Multumesc Diana!
Multumesc Silvia!
Multumesc Betty!
Multumesc Alexandra!
Si nu in ultimul rand, multumesc parintilor! Pentru buna crestere, pentru atentie si pentru ca au avut grija de mine!

duminică, 1 septembrie 2013

Alternosfera - Live din Parcul Titan (Ziua Limbii Romane)

A fost o mare placere sa merg la un concert in ultima zi din vara acestui an, mai ales la o trupa de rezonanta, asa cum este Alternosfera si o surpriza placuta sa trec prin Parcul Al. Ioan Cuza pe timp de zi. Am admirat din plin frumusetile acestui parc in care, din nu stiu ce motive, nu am ajuns decat de doua ori. Prima data am venit tot cu ocazia unui concert Vita de Vie, dar care era pe timp de noapte. A fost foarte interesant ca tot parcul, cel putin la ora la care am mers eu (in jur de 18:00), era plin de nuntasi veniti sa se fotografieze. Nu exagerez daca spun ca am vazut cel putin 15 mirese doar prin zonele prin care am trecut eu. Am ajuns la 18:25 si n-am ramas uimit de faptul ca organizatorii au asezat scaune pentru ca stiam ca spectacolele care au mai fost, s-au desfasurat in aceiasi maniera.

Mare mi-a fost uimirea, mai degraba, in clipa in care am sesizat ca sunt totusi si locuri libere si ca sunt numai persoane de varsta a treia. Cercetand un pic terenul, am zis sa fiu de-al casei si sa ocup si eu un loc. Canta Oana Catalina Chitu, o interpreta de muzica populara, avea si o trupa prin spate pe care tot o lauda. Se descurca destul de bine vocal, dar e clar ca nu eram pe aceiasi lungime de unda. Au avut parte de 2 bisuri, desi timpul nu le mai permitea. Alternosfera a intrat cam la 19:10, cu 10 minute intarziere fata de ora prestabilita (nesemnificativ cu intarzierele interminabile din cluburi). Cam pe la 18:55 am inceput sa zaresc si tineretul imbracat in tricouri sugestive trupei la care au venit si brusc se aglomerase.

A inceput si Alternosfera si asa cum m-am asteptat, nu s-a mai tinut cont de scaune. Extremitatile au venit in fata, iar spatele s-a prelungit cu mult decat era spatiul destinat. Evenimentul a capatat o cu totul alta anvergura cu acest concert. Melodia de start a fost "Ne uneste, ne desparte", a carei nume poate fi mai mult decat comun situatiei dintre tarile noastre (pentru cine nu stie, Alternosfera este o trupa din Republica Moldova, dar cu o activitate foarte ridicata la noi in tara). A doua surpriza a serii a constituit-o sunetul extrem de bun. Toate instrumentele au fost excelent echilibrate. Cu siguranta sculele celor de la Alternosfera au contat mult pentru ca inainte sunetul nu era la fel de placut. 

De mentionat ca dupa primele doua melodii, s-a cam golit publicul care era prezent inaintea trupei, iar putini dintre cei care au ramas, au ramas probabil pentru focul de artificii din jurul orei 21:30. S-au cantat piese de pe toate albumele. Ceea ce imi place la formatie e ca mai mereu setlist-ul concertelor se schimba, piesele ori se rotesc, ori se inlocuisc. De obicei, majoritatea trupelor isi formeaza un tipar in ceea ce priveste ordinea pieselor cantate intr-un show. Personal, imi place sa se mai schimbe din cand in cand. Sper sa nu fi gresit setlist-ul, e cam in ordinea in care mi-am adus eu aminte ceea ce s-a cantat. Daca dati un click, puteti sa ascultati si sa vedeti live piesele respective. Concertul s-a incheiat cu Flori de mai, una dintre melodiile mele preferate. A fost si bis, asa cum era de asteptat. S-a cantat Columb intr-o forma inedita, vocal si cu o singura chitara + bass. In tot acest timp, tobosarul mergand si acomnapiind ritmul melodiei. Puteti sa vedeti asta in filmare. Un concert reusit, felicitari organizatorilor pentru eveniment, dar si formatiei, care a fost la fel de proaspata ca intotdeauna.

Setlist-ul concertului :

  1. Ne uneste, ne desparte (Visatori cu plumb in ochi)
  2. Nepoata lui Gagarin (Epizodia)
  3. Wamintirile (Orasul 511)
  4. Singuratate (Epizodia)
  5. Ploile nu vin (Visatori cu plumb in ochi)
  6. Vreau sa-mi dai (Orasul 511)
  7. Epizodia (Epizodia)
  8. Avion (Visatori cu plumb in ochi)
  9. Deja straina (Virgula)
  10. Drumuri Pi (Epizodia)
  11. 511 (Orasul 511)
  12. Femeia nordica (Visatori cu plumb in ochi)
  13. Flori de mai (Flori din groapa Marianelor)
  14. Columb (Visatori cu plumb in ochi)
FOTO

Intrarea in Parcul Al. Ioan Cuza.


Oana Catalina Chitu, in uralele varstnicilor.


Alternosfera isi facuse aparitia pe scena.


Sergiu Aladin si Marcel Bostan.


Solistul vocal, Marcel.


Cam asa se prezentau generatiile si fanii in spate.


Victor la bass, Marin la chitara.


Show-ul trupei de la bis.


Multumirile trupei pentru o reactie entuziasta, ca de obicei, a fanilor.

VIDEO

sâmbătă, 27 iulie 2013

Foc de intrebari - Editia a 3-a (Sezonul al 4-lea)

"Foc de intrebari" revine pentru cel de-al patrulea sezon. V-am promis ca ma voi intoarce cu aceasta rubrica pentru ca reprezinta o placere reala atat pentru mine, ca si scriitor (sau condamnat, ca sa glumesc putin), dar si pentru voi, cititorii si prietenii mei. De data aceasta, editiile vor avea loc la finalul saptamanii, in fiecare duminica. Am observat o evolutie evidenta de-a lungul sezoanelor din punct de vedere al abordarii intrebarilor, iar asta ma multumeste pe plan personal.

"Foc de intrebari" consta intr-o serie de intrebari, la care eu trebuie sa raspund neconditionat, cat mai corect posibil. Acesta este o modalitate de a atrage vizitatorii de partea blogului, care au de aflat amanunte interesante despre autorul sau. Este arhi-cunoscuta aceasta posibilitate de divertisment in randul bloggerilor sub denumirea de "leapsa", insa eu am vrut sa "ii injectez" o doza de originalitate. Nu stiu daca mi-au pus vreodata colegii intrebari aici, dar a venit randul. Alexandra, cea care mi-a stat in spate anul trecut, a facut editia aceasta. Oricine doreste sa extraga aceste intrebari, este liber sa o faca.

1). Ce hobby-uri ai?
- Imi place sa ascult muzica, sa o reproduc si sa fac sport. Fotbalul si blogging-ul sunt si ele pe acolo, dar m-am cam indepartat de ele se pare. Mersul pe jos imi place mult!

2). Ce anume te sperie?
- Masinile care vin spre mine cand merg pe strada in contrasens si paianjenii urati.

3). Ai vreun regret?
- Multe. Dar sunt consumate.

4). Stii ce vrei de la viata?
- Sa fie totul bine. Sa se termine misto la anul cu bac-ul si toate vor capata o forma frumoasa.

5). Ce actori te inspira?
- Nu ma uit la filme si nu ma inspira vreun actor.

6). Cu cine iti place cel mai mult sa iti petreci timpul?
- In general cu persoanele care sunt pe aceiasi unda cu mine, simt ce simt si eu, gandesc la fel ca mine sau preferintele ne sunt comune.

7). Cum impresionezi o fata?
- Cu defecte, calitati.. din toate astea sunt constituit eu si daca e sa ma placa e si mai fain, ca ma place exact asa cum sunt, nu ca alti prefacuti.

8). Ce nu stim despre tine, o chestie care ar surprinde pe toata lumea?
- Sunt un rocker cu suflet bun! :))

9). Cat de mult te preocupa aspectul fizic?
- Ma ingrijesc, e si normal. Cat de mult.. habar nu am, nici nu bag de seama cand fac asta.

duminică, 14 iulie 2013

Foc de intrebari - Editia a 2-a (Sezonul al 4-lea)

"Foc de intrebari" revine pentru cel de-al patrulea sezon. V-am promis ca ma voi intoarce cu aceasta rubrica pentru ca reprezinta o placere reala atat pentru mine, ca si scriitor (sau condamnat, ca sa glumesc putin), dar si pentru voi, cititorii si prietenii mei. De data aceasta, editiile vor avea loc la finalul saptamanii, in fiecare duminica. Am observat o evolutie evidenta de-a lungul sezoanelor din punct de vedere al abordarii intrebarilor, iar asta ma multumeste pe plan personal.

"Foc de intrebari" consta intr-o serie de intrebari, la care eu trebuie sa raspund neconditionat, cat mai corect posibil. Acesta este o modalitate de a atrage vizitatorii de partea blogului, care au de aflat amanunte interesante despre autorul sau. Este arhi-cunoscuta aceasta posibilitate de divertisment in randul bloggerilor sub denumirea de "leapsa", insa eu am vrut sa "ii injectez" o doza de originalitate. Stefania din Timisoara, pe care am cunoscut-o prin intermediul trupei noastre proferate - Vita de Vie - este responsabila editiei de duminica aceasta. A fost foarte generoasa si foarte curioasa! Oricine doreste sa extraga aceste intrebari, este liber sa o faca.

1). Ce e mai rau pentru tine, sa esuezi sau sa nu incerci?
- Cu totii avem acumulate deceptii, iar asta ne influenteaza intr-un fel sau altul modul in care gestionam situatiile. Orice experienta insa, placuta sau nefasta, este binevenita pentru ca doar in acest mod putem sa capatam incredere in noi insine sau sa aflam ce si cum trebuie sa perfectionam. Prin urmare, incercarile sunt nivelele sau obstacolele prin care trebuie sa trecem pentru a atinge succesul.

2). Esti mai preocupat sa faci lucrurile cum trebuie sau lucrurile care trebuie?
- Sunt preocupat sa fac lucrurile care trebuie, asa cum trebuie. De obicei nu ma bag in ce nu prea ma pricep, iar daca ma bag fac destul de bine.

3). Care este lucrul pe care ti l-ai dori cel mai mult sa il vezi schimbat la oameni?
- Sa devina mai buni. Ajungi in punctul in care iti dai seama ca lucrurile nu sunt chiar asa de linistite si de frumoase, incepi sa dai de oameni rai. Pentru ca n-ai experienta necesara, de care vorbeam mai sus, multe persoane incearca sa te pacaleasca poate chiar fara ca tu sa iti dai seama.

4). Daca ar trebui sa oferi un singur sfat unui copil despre viata, care ar fi acela?
- Daca ii place prea mult tableta, sa incerce grafica de afara ca-i cea mai buna.

5). Care este lucrul pe care ti l-ai dorit dintotdeauna sa-l faci si inca nu l-ai facut? Ce te opreste?
- Am o multime de lucruri pe care le initiez, ba chiar le trag si un contur destul de impozant, insa.. nu le finalizez. Cred ca asta e tot ce mi-as dori, sa fiu mai perseverent. Ce ma opreste? Plictiseala, lipsa de motivatie, de presiune, lenea si alteori.. calculatorul.

6). Faci ceea ce ai visat sau faci ceea ce faci doar pentru ca imprejurarile te-au dus acolo?
- N-am increderea necesara sa ma avant spre ceea ce visez. Cred ca doar conjunctura face ca eu sa procedez in vreun anumit fel cateodata.

7). Care este cel mai jenant lucru pe care l-ai facut?
- M-am dat cu caruciorul intr-un supermarket sub privirea cui nu trebuia. A fost amuzant. :)) Si naspa.

8). Care sunt cele mai ascunse temeri ale tale?
- Cea mai mare a mea este aceea ca nu voi reusi. Asta ma afecteaza destul de mult fiindca imi domina tot procesul in realizarea anumitor fapte. Imi e frica si sa pierd diferite persoane, desi ma pricep cel mai bine sa fac asta.

9). Cum poate o fata sa reaprinda interesul tau pentru ea?
- Sa o pasioneze ceea ce fac cred.

10). Daca ai avea posibilitatea sa ti se indeplineasca 3 dorinte, care ar fi acelea?
- Intrebarea asta s-a repetat si sezonul trecut si mi s-a parut foarte misto ca s-a schimbat abordarea. Daca sezonul trecut mai glumeam si apelam la magicisme de genul "sa am dorinte nelimitate", de data asta e cat se poate de serios. Prima dorinta ar fi - sa iau bacul, ma contropeste gandul asta, desi nu-l luam in serios pana acum. A doua - sa iau permisul de conducere pentru ca ma va ajuta foarte mult in ceea ce-mi propun sa ating, iar pentru asta o sa ma pregatesc destul de bine. A treia - sa moara toti tantarii din Bucuresti ca mor aici, mai bine donam sange pentru romanii din accidentul ala din Muntenegru decat sa mi-l suga tantarii!!!

11). Consideri ca un barbat care plange este slab? Argumenteaza!
- In fiecare om se ascunde o parte sensibila. Barbatii sufera si ei, plang si ei, doar ca nu o arata sau dramatizeaza in maniera in care o fac femeile si prefera ori sa se stapaneasca intens, ori sa se desfasoare pe nevazute. Cred ca cel mai bine asa e, sa nu fie in vazul lumii.

12). Care sunt situatiile care te-ar face sa te ridici si sa pleci de la prima intalnire?
- Nu pot sa imi inchipui, ma aprind destul de repede si orice m-ar irita, m-ar determina sa plec.

13). Ce gesturi ti se par sexy la o fata/femeie?
- Sunetele ciudate si culmea, plansul.

luni, 1 iulie 2013

ZIUA 2. Zilele Prieteniei - Bergenbier (Piata Constitutiei)

Cu siguranta cei care au fost prezenti duminica seara la cea de-a doua zi a festivalului Zilele Prieteniei Bergenbier, ori au fost niste fani fideli ai formatiilor care au concertat, ori n-au fosti intregi la minte. Cred ca sunt un mix din ambele pentru ca am venit pentru Vita de Vie (n-aveam cum sa lipsesc), dar am ramas si la Parazitii, in conditiile in care ploua torential. A plouat in continuu de la ora 5:00 dimineata, pe Bd. Tineretului era o mare, dar foarte mare inundatie, insa asta nu m-a impiedicat sa ajung la concert. Am ajuns chiar la timp, cand incepuse intro-ul de la Azi. Drept e ca am si grabit pasul fiindca altfel as fi ajuns cam dupa prima piesa.

Sper sa nu omit vreo piesa.. Vita de Vie a cantat urmatorul setlist : Azi, Ca un clovn, Esti mai frumoasa, Vinolamine, Ozosep, Mori, Fetish, Coltul meu, Basul si cu toba mare, Praf de stele, Liber, Varza si Sunetul mai tare, in ambele variante. Despot a indurat cel mai mult ploaia, Cezar si Adi Ciuplea ramanand constant pe "pozitiile lor", preferand ca tricourile sa le ramana intacte de picaturile de ploaie. Am stat ceva mai in fata decat in prima zi, pe undeva pe la VIP la nu foarte mare distanta de gard si intr-adevar sunetul a fost mai bun, tocmai de asta nu inteleg de ce n-au urcat sus boxele si au ales sa le tina jos. Am fost plasat usor in dreapta, in dreptul bassului si pot spune ca Adi Ciuplea, alaturi de Florin Barbu de la Cargo, sunt printre cei mai buni bassisti din Romania. Cel putin din cei pe care i-am ascultat eu.

Intrumentele lor suna foarte curat, au un ton al naibii de frumos si cu siguranta e foarte multa munca si studiu in spatele povestilor lor. De altfel, Adrian Ciuplea a avut onoarea de a strabate numeroase tari intr-un turneu alaturi de Steve Vai. Vita de Vie s-a retras dupa scena in repetatele bis-uri ale fanilor. Era din pacate un program de respectat.. asa ca au urmat Parazitii. Stiam ca o sa fie nebunie, amuzament si distractie la Parazitii, tocmai de aia am ramas. Cheloo si Ombladon au electrizat si mai mult fanii prezenti la eveniment. A fost misto si show-ul lor, dar mi se pare ca au parasit cam sec scena, multi s-ar mai fi asteptat sa cante. Jos sunt pozele si un filmulet cu piesa mea preferata de la Vita de Vie - Coltul meu. Maxime felicitari Bergenbier pentru toate eforturile!

FOTO

Vita de Vie

Adrian Despot

Cezar Popescu si Mihai Ardelean, pe undeva prin spate.

Adrian Despot

Adrian Ciuplea

Adrian Despot multumeste publicului care a indurat ploaia pentru muzica.

Vita de Vie se retrage de pe scena.

Parazitii

Cheloo & Ombladon

Cheloo

Ombladon

Ombladon & Cheloo

VIDEO

ZIUA 1. Zilele Prieteniei - Bergenbier (Piata Constitutiei)

Bergenbier a organizat "Zilele Prieteniei", un festival foarte fain care a pornit din Bucuresti, va trece prin Ploiesti (6-7 iulie), Iasi (20-21 iulie), Craiova (3-4 august) si se va opri la Constanta (16-17 august). In prima zi din Bucuresti, de la ora 17:30 au urcat pe scena, rand pe rand : Aeon Blank, C.T.C., E.M.I.L., Alternosfera si Cargo. Sunt un tip mai nostalgic si eu o tin pe-a mea, ca nimic nu se poate compara cu Ursus Evolution de anul trecut. Oricum, a fost foarte bine organizat si evenimentul acesta, iar preturile la bere au fost modice, doar 3 lei pentru in pahar de bere de 400 de ml. La Ursus a fost dublu..

Dupa cum am mai spus, Aeon Blank a fost trupa care a deschis Zilele Prieteniei Bergenbier. Sunetul a fost reglat bine, dar ca la orice trupa care canta in deschidere, n-a fost dat la volumul foarte ridicat, cel putin asta a fost impresia mea. In plus, m-am uitat vreo 2 minute sa vad unde sunt plasate sau mascate boxele pentru ca, intr-un final, sa-mi dau seama ca ele erau jos. N-am mai vazut felul asta de.. pozitionare pana acum. Pe Aeon Blank i-am vazut in ianuarie in The Silver Church si mi-au facut o prima impresie foarte buna. Din pacate, acum nu multe zile i-am ratat la un concert in Jameson Pub pentru ca n-am mai putut ajunge, insa participarea la acest eveniment a fost de bun augur. Neaparat trebuie sa fac rost de albumul lor, sa-l adaug la colectie.

Despre C.T.C. nu o sa vorbesc mai mult fiindca nu suntem prea compatibili, de altfel a fost cei mai sariti din schema dupa parerea mea. Habar nu am ce au cautat printre trupele alea rock. Cu toate astea, am sesizat ca multi au plecat dupa ce si-au terminat recitalul. A urmat E.M.I.L., care au fost foarte simpatici si ei. Am pierdut vreo jumatate din concertul lor stand la standurile de bere, unde trebuia sa te inarmezi cu multa rabdare. Cam asta a fost singura bila neagra a organizatorilor, ca n-au montat multe standuri si se formau cozi uriase, interminabile.

In pauza dintre E.M.I.L. si Alternosfera, l-am zarit pe Mircea de la Aeon Blank si am facut o poza cu el. Merci mult prin acest intermediu Andra! A urmat Alternosfera, cel mai bun moment al serii si cea care a avut cel mai bun sunet. Piata Constitutiei a sarit in aer odata cu intrarea lor pe scena. Din pacate, au fost cam egoisti si au cantat foarte multe piese de pe noul album Epizodia, printre hituri numarandu-se doar Ploile nu vin, Flori de mai si Wamnitirile. Am remarcat insa Singuratate, piesa cu care si-au inceput show-ul. Se asteptau multe de la Cargo, dar parca n-au avut farmecul de altadata, iar setlist-ul n-a fost foarte inspirat ales. Cu toate astea, a fost o seara excelenta! Jos sunt pozele si o filmare cu un solo de bass marca Florin Barbu, de la Cargo!

FOTO

Aeon Blank

Mircea Becherescu si Luca Emil

C.T.C.

Asa arata Piata Constitutiei la o ora si jumatate de la inceputul concertului.

E.M.I.L.



Alaturi de Diana si Alexandra.

Fanii din Piata.

O poza facuta de la standurile de bere.

Cu Mircea Becherescu, chitaristul formatiei Aeon Blank. Mr. Mark Tremonti pentru cunoscatori, cum imi mai place mie sa-i spun. :)

Alternosfera

In momentul in care Alternosfera isi facuse aparitia pe scena, Piata Constitutiei era FULL!





Cargo

Palatul Parlamentului

VIDEO